România a avut cea mai mare scădere, de 10,8 puncte procentuale, a proporției de lucrători independenți, comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană, în perioada 2010-2022, arată un raport Eurofound.
La nivel european, proporția de lucrători independenți cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani în forța de muncă ocupată a fost de 15,4% în 2010 și, după o perioadă de stabilitate între 2011 și 2013, a scăzut continuu până în 2022, când a atins cea mai mică valoare, de 13,7%.
Munca pe cont propriu este – în rândul statelor membre ale UE – cel mai frecventă în Grecia (27%), Italia (20%) și Polonia (19%) și cel mai puțin frecventă în Danemarca, Germania (ambele cu 8%) și Luxemburg (9%). În 18 dintre statele UE, ocuparea pe cont propriu a scăzut între 2010 și 2022, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în România (-10,8 puncte procentuale), Croația (-6,7 puncte procentuale), Portugalia (-6,5 puncte procentuale) și Cipru (-6,1 puncte procentuale). Cu toate acestea, în 9 țări s-a înregistrat o creștere, în special în țările baltice (Letonia, +2,5 puncte procentuale; Lituania, +2,4 puncte procentuale; Estonia, +2,0 puncte procentuale). În aproximativ 11 țări, aceste schimbări au fost foarte marginale.
În ceea ce privește sectoarele, cea mai mare proporție de activități independente se regăsește în agricultură (52%), ceea ce a fost cazul în mod tradițional. Agricultura este urmată de construcții (24%) și de alte servicii (21%). Cele mai pronunțate scăderi între 2010 și 2022 au fost raportate în comerț și ospitalitate (-3,7 puncte procentuale), agricultură (-2,6 puncte procentuale) și transport și depozitare (-1,8 puncte procentuale). Cea mai mare creștere, pe de altă parte, a fost observată în serviciile financiare (+2,1 puncte procentuale). Toate aceste schimbări au avut loc treptat pe parcursul perioadei observate.
Principalul motiv al declinului general al ocupării independente pare a fi un dezechilibru între ieșirile de pe piața muncii din cauza vârstei înaintate și crearea de noi locuri de muncă independente.
Iar cercetările mai sugerează că această reducere a fost legată într-o măsură semnificativă de impactul pandemiei COVID-19. Pandemia COVID-19 a dat un nou impuls dezbaterii privind accesul la protecția socială pentru lucrătorii independenți, deoarece a evidențiat lacunele în ceea ce privește acoperirea formală și efectivă, precum și caracterul adecvat al acesteia. În 2021, au existat lacune de acoperire formală pentru cel puțin un grup de lucrători independenți în cel puțin o ramură de protecție socială în 19 state membre. Lacunele sunt cele mai frecvente în ceea ce privește prestațiile de șomaj (16,8 milioane de persoane, adică mai mult de jumătate din cele aproximativ 28 de milioane de lucrători independenți din UE, nu sunt acoperite), urmate de prestațiile de boală (5,3 milioane de persoane nu sunt acoperite) și de prestațiile legate de accidente de muncă și boli profesionale (4,2 milioane de persoane nu sunt acoperite).
Sursa: Economedia.ro Read More