Suntem în Air Schengen: Ce se schimbă în călătoriile cu avionul sau pe apă, care sunt primele curse pe Otopeni și cum vor circula minorii/ Ce este spațiul Schengen, din ce țări este format și de ce România nu este membru cu drepturi depline

Știri

[[{“value”:”

România a intrat în Air Schengen, duminică, fapt care marchează ridicarea parțială a controalelor la frontieră, pe cale aeriană și maritimă. România este, începând cu ora 00:00, în spațiul de liberă circulație Schengen cu cele 17 aeroporturi și cele 4 porturi maritime din județul Constanța (Constanța, Constanța Sud -Agigea, Midia și Mangalia).

Astfel, călătorii români se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre, cu excepția Ciprului și Irlandei, fără a fi supuse controalelor de frontieră. Cu toate acestea, sunt posibile în continuare verificări inopinate ale identității, astfel că poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor pentru cazurile în care există suspiciuni privind posibile infracțiuni.

Anul trecut, 23 de milioane de pasageri au tranzitat toate cele 17 aeroporturi ale României, iar aproximativ 70% dintre aceștia au zburat spre țări din Spaţiul Schengen, susține șeful Poliției de Frontieră, Cornel Laurian Stoica.

Exemplu practic de călătorii intra-Schengen pentru transportul aerian

O persoană care călătorește cu avionul, de exemplu, de la București la Roma, nu va mai fi verificat la frontieră în aeroporturile de plecare și de sosire. Transportatorii pot verifica identitatea la check-in sau la îmbarcare, la fel ca pentru orice alt zbor.

Şeful Poliţiei de Frontieră mai spune că odată cu aderarea României la Schengen angajaţi ai diverselor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pot face controale, aleatoriu, şi pot verifica documentele pasagerilor cu ajutorul unor terminale mobile conectate la ”toate bazele relevante de date” naţionale şi ale Spaţiului Schengen.

Într-un alt exemplu, românii care vor merge pe Dunăre din România în Croația vor fi verificați în continuare la intrarea și ieșirea din Serbia, pentru că acest stat nu se află în Schengen. Apoi, în unele state care sunt membre Schengen situația privind minorii va depinde de politicile naționale ale fiecăruia.

Condițiile privind trecerea frontierei de către minori

Conform Poliției de Frontieră, dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate). Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei.

Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.

Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să prezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit.

În lipsa acestor documente, minorului nu i se va permite continuarea călătoriei.

Însoțitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligați să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta putând fi consultat electronic de către poliţistul de frontieră.

Primele curse Schengen de pe Otopeni

Conform Economedia, primele curse programate să aterizeze la Aeroportul Otopeni în noaptea de sâmbătă spre duminică, odată cu intrarea în Spațiul Schengen (cu aeroporturile) sunt cele care vin dinspre Paris, Roma și Hamburg, au transmis oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București.

,,Pe 31 martie a.c., primele zboruri din spațiul Schengen care vor ateriza pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam, Geneva. Conform programului, acestea vor sosi în intervalul orar 00.05 – 01.00 LT” -Aeroportul Otopeni.

Ce este spațiul Schengen și când va intra România și cu frontierele terestre

Deși premierul Marcel Ciolacu afirmă că autoritățile de la București au în plan aderarea completă la Schengen, adică și cu frontierele terestre, premierul austriac Karl Nehammer scria, pe Facebook, la începutul lunii martie, că România este un partener important al Austriei, dar sistemul Schengen nu funcționează și nu poate fi extins. Declarația lui Nehammer venea după una similară făcută anterior, în urma întâlnirii cu președintele Iohannis, la București.

„Printre altele, am vorbit foarte deschis și despre obiecțiile austriece față de extinderea rapidă a spațiului Schengen. Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: În acest moment, sistemul Schengen nu funcționează, prin urmare nu poate fi extins”, a scris Karl Nehammer pe rețeaua de socializare.

Austria e în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare din iunie și cele generale din toamnă, iar tema migrației e una centrală.

În 8 decembrie 2022, România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen. Împotrivă au votat Austria şi Olanda (care susține că a votat doar împotriva Bulgariei, dar pentru că aceasta a candidat împreună cu România, decizia s-a aplicat și României) fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. Decizia a stârnit ample reacții în spațiul public, atât din partea autorităților române, cât și a celor europene, despre care G4Media a scris pe larg.

Schengen este un spațiu de liberă trecere pentru membrii săi, fără controale la frontieră, unde nu sunt efectuate verificări la frontierele interne cu excepția unor amenințări specifice și unde sunt efectuate controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră, conform informațiilor furnizate de Consiliul European (UE).

Din Spațiul Schengen fac parte 23 dintre cele 27 de state UE, cu excepția României (acum aderată parțial), Bulgariei, Ciprului (cărora nu le-au fost eliminate controalele la graniță) și a Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția (membrele Asociației Europene a Liberului Schimb).

Totuși, în perioada septembrie-octombrie 2023, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, mai multe state din Europa au reintrodus controale la graniță, chiar dacă acestea fac parte din Spațiul Schengen, statut care presupune tocmai eliminarea frontierelor de orice fel între statele membre. Reintroducerea unor astfel de controale în spaţiul Schengen este autorizată numai în circumstanţe excepţionale şi este condiționată de notificarea Comisiei Europene înainte de intra în vigoare.

Italia a restabilit controalele la frontiera cu Slovenia ca parte a strategiei sale de îmbunătăţire a securităţii interne în faţa ameninţării unor atacuri teroriste în Europa, Austria a introdus controale la granița cu Italia, Cehia și Slovacia, Polonia și Cehia au introdus controale temporare la frontiera cu Slovacia, iar Germania a impus controale la frontiera cu Polonia și Cehia. Toate detaliile aici

“}]] 

Preluare: Economedia.ro Read More